O relatie nu poate exista doar cu sentimente dintr-o singura
directie. Daca nu se implică ambii, daca nu iși face fiecare ”rația” de
sentimente, de respect, de iubire, atunci cel ce depune mai mult efort va
obosi. Se va plictisi. Va renunta.
Daca el singur contribuie la reabilitarea si mentinerea
relatiei si nu primiește nimic in schimb
va amenința in primă faza, va plânge, se va zbate in stânga și in dreapta, va
amenința iar. ”Leneșul” relației se va obișnui cu amenințările si plânsetele
celuilalt, până când intr-o bună zi se va trezi... părăsit. Dintr-o dată se va
vedea singur si nu v-a intelege cum i se
poate întâmpla... va injura, iși va suna partenerul să il facă nebun și ...
ghici ce, nu i se va răspunde. Abia
atunci se va trezi la realitate și dupa starea de nervi va trece rapid la
suferință, va simți lipsa celuilalt. Trădarea, zice el. Dar nu e trădare, și-a
facut-o singur.Din păcate e prea târziu. Indiferent cât de mult încearcă să-l
readuca pe fugar înapoi nu va reuși. Cu cât va incerca să ii dea de urmă, cu
atât se va îndepărta, cu atât se va pierde de celălalt.